Ordinul Arhitecților din România (OAR) a participat la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de activitate a Uniunii Profesiilor Liberale din România (UPLR)

Joi, 11 iunie, organizația noastră, Ordinul Arhitecților din România (OAR), organizația noastră a fost reprezentată de Președintele OAR, Ștefan Bâlici, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de activitate ai Uniunii Profesiilor Liberale din România (UPLR). Dincolo de bucuria de a aniversa, în aceeași perioadă, o vârstă interesantă a profesiilor liberale printre care și cea a arhitecturii, momentul este cât de poate de nimerit pentru a reflecta la ce a însemnat acest sfert de secol pentru profesia noastră și celelalte, despre angajamentele noastre ca arhitecți și misiunea organizației, dar și la provocările pe care le întâlnim ca practicieni în aceste profesii liberale. Mai jos, mesajul transmis la eveniment de Ștefan Bâlici.

Stimate doamne, stimați domni, dragi colegi din profesiile liberale,

Vă mulțumesc pentru invitația de a fi astăzi alături de dumneavoastră, la acest moment aniversar al Uniunii Profesiilor Liberale din România. Este o bucurie cu atât mai mare cu cât sărbătorim, de fapt, împreună: în același an în care lua ființă Uniunea, o mie de arhitecți se reuneau, în iulie, la conferința de constituire a Ordinului Arhitecților din România, pe baza Legii 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect. Împlinim, așadar, împreună, un sfert de secol. Iar pentru arhitecți, 2026 are o semnificație suplimentară: se împlinesc 135 de ani de organizare profesională, de la cei 24 de arhitecți care fondau, în februarie 1891, Societatea Arhitecților Români.

Ordinul Arhitecților din România este organizația care reglementează exercitarea profesiei de arhitect. Arhitectura este — ca toate profesiile reprezentate în această sală — o profesie liberală, caracterizată prin asimetria informațională dintre profesionist și beneficiar. Tocmai de aceea reglementarea ei nu este un privilegiu corporatist, ci o garanție: ea există în interesul beneficiarilor activității de arhitectură și în beneficiul general al societății. Misiunea noastră, definită prin lege, este dublă: garantarea calității mediului construit și protejarea profesiei și a profesioniștilor. O îndeplinim prin instrumentele pe care fiecare dintre dumneavoastră le recunoaște din propria experiență: dreptul de semnătură — filtrul prin care cei care își asumă responsabilitatea profesională și legală a proiectelor sunt selectați pe criterii de competență — și codul deontologic, cu mecanismele interne de verificare și sancționare prin care apărăm ceea ce fiecare profesie liberală numește, în felul ei, onoarea profesională.

Istoria noastră poartă însă și o lecție pe care cred că o împărtășim cu toții. În 1947, profesiei de arhitect i s-au negat specificul și posibilitatea de auto-organizare — destinul comun al profesiilor liberale sub un regim care a desființat, programatic, intelectualitatea liberă. Refondarea din 2001 nu a fost, de aceea, o simplă formalitate administrativă, ci recuperarea unui drept: acela al unei profesii de a-și asuma, în mod responsabil și transparent, propria reglementare. Aceasta este lecția pe care aniversarea noastră comună ne-o reamintește — autonomia profesională nu ne aparține de la sine; ea se construiește și se apără, împreună.

Unde ne aflăm astăzi? Suntem o organizație solidă: 12.000 de membri — arhitecți și arhitecți de interior, din sectorul privat și din cel public — și 22 de filiale teritoriale, adică prezență în comunități și relație directă cu autoritățile locale. Suntem o organizație activă: dincolo de reglementarea profesiei, gestionăm Timbrul Arhitecturii — o taxă parafiscală administrată în numele statului — prin care au fost finanțate până acum peste 2.600 de proiecte și acțiuni dedicate culturii arhitecturale și educației; promovăm concursul de arhitectură ca procedură de achiziție publică bazată pe calitate; producem cunoaștere și îndrumare pentru problemele acute ale societății — locuirea, mediul rural, patrimoniul. Și suntem o organizație care privește înainte: anul acesta, Muzeul de Arhitectură — MuzA — își începe drumul, ca instrument de informare, educare și dialog al profesiei cu societatea; iar pe plan internațional, Ordinul are o voce respectată în Consiliul European al Arhitecților, inclusiv în forul său de conducere, și în Uniunea Internațională a Arhitecților.

Provocările care ne stau în față nu sunt însă ale unei singure profesii. Discuțiile europene despre dereglementare și despre eliminarea barierelor administrative, presiunile economice și fiscale interne, transformările aduse de inteligența artificială, criza climatică și criza locuirii — toate cer profesii liberale puternice, credibile și solidare între ele. Ceea ce ne dorim pentru perioada următoare poate fi spus simplu: practică neîngrădită, prin eliminarea obstacolelor administrative din calea exercitării profesiilor noastre; competitivitate pe baze echitabile, prin achiziții publice care premiază calitatea, nu doar prețul; și parteneriat — între profesii, cu autoritățile, cu societatea.

Urez Uniunii Profesiilor Liberale din România și tuturor profesiilor pe care le reunește recunoaștere din partea societății, încredere reciprocă și capacitatea de a gestiona, împreună, provocările care vin. Iar din partea Ordinului Arhitecților din România vă adresez o invitație deschisă la colaborare — structurală sau punctuală — pentru că, dacă acești 25 de ani ne-au învățat ceva, este că ceea ce reușim, reușim împreună.

La mulți ani, Uniunii Profesiilor Liberale din România!”