50 – FR2122 – B.I.A. Șerban I. Daniel Lucian

Autori principali: Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Lázár Csaba, Mădălina Perju, Daniel Șerban

Coautori: –

Colaboratori arhitectură: –

Colaboratori specialități: –

Curator: –

Designer grafic: – 

CONCEPT ARHITECTURAL ȘI PATRIMONIAL

În concordanță cu principiile intervențiilor asupra patrimoniului construit, abordarea temei este una fără echivoc, anume punerea în valoare și reutilizarea ansamblului depoului, pornind de la spațialitatea și arhitectura volumelor construite, mergând până la detaliul specific de patrimoniu industrial, dar nu mai puțin conservând caracteristicile curții, cu intretăierile tăioase, dar atat de fluide, ale șinelor pe terenul când mineral, când abundent în vegetație. Butaforia și decorul inutil sunt lăsate la o parte, în favoarea expresiei proprii, bogate și încă relevante în contextul noii funcțiuni.

Acomodarea centrului de arte și tehnologii aici este în spiritul reutilizării arhitecturii industriale, în cadrul careia programele de acest fel si-au găsit azi o expresie proprie. Conversia pare așadar firească, spațiile primesc cu ușurință și găzduiesc cu noblețe noile funcțiuni, într-o dispunere care răspunde diverselor grupurilor funcționale cu regimurile lor de utilizare. Relațiile utile organizării interne a unui centru de expoziții și producție sunt permise, dar mai mult, se oferă componența reprezentativă unui program deschis către public, cu ale lui ierarhii spațiale, dimensionare amplă și configurare intuitivă a traseelor și zonelor de acces.

CONCEPT ORGANIZATORIC ȘI ETAPIZARE

Soluția răspunde cerinței de operabilitate parțială în contextul evenimentelor din 2021, în corelare însă cu amploarea și particularitatile intervenției pe un asemenea amplasament. Așadar o primă etapă se concentrează pe asanarea preliminară a ansamblului și conversia sectorului sudic al halelor mari, în care sunt propuse principalele componente care asigură funcționarea centrului: administrație, producție, spații tehnice, funcțiuni de serviciu, resurse etc., având în vedere și componenta publică. Mediateca și spațiile expo redau o bună parte din complexitatea acesteia, într-o formulă concentrată, care cuprinde deopotrivă spații de tip conferințe / ateliere / programe pentru copii (spațiul vechii arhive) expunere /  instalații / patrimoniu mobil (sectorul sudic al halei mari, cel mai bogat în utilaje de patrimoniu). Totodată, spațiul eliberat al halei 2 poate oferi experiența scării ample a unei zone de expunere, în aceasta fază, cu o minimă intervenție de asigurare a siguranței utilizatorilor. Spațiile exterioare amenajate etapa 1 sunt localizate în proximitatea corpurilor reabilitate, într-o buna relație de acces și oferind detenta necesară, într-o pondere echilibrată, între zone minerale și zone cu vegetație. Scenariul de vegetație prevede în etapa 1 o plantare în grilă, ca formulă discretă și adaptată unei implementări rapide, un spațiu umbrit, dar permeabil, pentru diversele expandări ale evenimentelor din curtea mică de acces. În același timp, sunt amenajate accesele dinspre stradă către spatele sitului.

Etapa doi propune reabilitarea corpurilor rămase și inserția funcțiunilor noi, respectiv bistro, co-working, rezidențe, totodată cu o expandare a zonelor tehnice și de serviciu, și nu în ultimul rând, reabilitarea și deschiderea halelor mari, împreună cu intervenția cea mai consistentă – construirea la interior a spațiului imersiv.

O a treia etapă, comasabilă bunăoară cu cea de-a doua, prevede amenajarea curții în ansamblul ei și remodelarea parțială a incintei parcelei situate la nord, unde sunt vizate cu precădere zonele de vegetație.

FLEXIBILITATE ȘI SCENARII DE UTILIZARE

Alocarea funcțiunilor și scara spațiilor permit interschimburile cu ușurință, atât în faza inițială a investiției, cât și în scenariul finalizat. Funcțiunile și evenimentele găzduite de centru pot să ocupe diversele spații, prin restrângeri în spațiile de mai mică anvergură (mediateca, diversele supante, atelier STPT), sau prin compartimentările simple ale halei 2, totodată fiind posibile anumite utilizări concomitente.

ACCESIBILITATE, CONEXIUNI, CIRCULAȚII, SIGNALISTICĂ

Accesul în clădiri este facilitat de relația inițială cu terenul, ce se păstrează în toate spațiile remodelate. Accesul la nivel în majoritatea spațiilor și trecerile ample între spații sunt completate de o schemă funcțională care permite accesarea fără bariere a tuturor componentelor funcționale. În acest sens, suprafețele de supante conțin doar extensii ale unor funcțiuni de la nivelul parterului. În același timp, schema de utilizare flexibilă permite relocarea unor activități organizate acolo în spații de la parter.

La nivel macro, orientarea este favorizată de prezența liniilor de tramvai, care conduc dinspre stradă spre punctul de acces principal în clădiri, în pofida ecranelor de vegetație. Pavajele folosite și elementele de signalistică poziționate în zona porții și a intrărilor la diversele componente funcționale ușurează orientarea și subliniază ierarhiile spațiale în cadrul ansamblului. În același timp maniera de afișaj și elementele totem amplasate în apropierea porților de acces în incinte asigură legatura vizuală între cele două parcele. Pentru facilitarea legăturii fizice între ele, varianta unei treceri de pietoni relocate aici este o măsură suficientă, justificată și în schema de circulații mai largă a zonei.

SPAȚIILE EXTERIOARE. AMENAJĂRI ȘI VEGETAȚIE

Strategia spațiilor exterioare are în vedere pe de o parte clarificarea unor zone de acces în clădiri și a unor relații între zonele existente și introducerea de spații noi acolo unde este necesar. Principala intervenție nouă la nivelul spațiilor exterioare este curtea mică, realizată prin demolarea corpului centralei termice, măsură care pune în valoare clădirea vechii arhive, coșul de fum, dar mai ales, aduce un spațiu reprezentativ în partea din spate a incintei.

Zona de acces în hale, adiacentă unor trasee de traversare spre spatele sitului și spre ansamblul imobiliar învecinat, este diminuată și mai bine delimitată spre vest. Alăturat ei se încheagă un spațiu amplu, delimitat fizic mai precis și ancorat la mijloc de oglinda de apă introdusă între arborii monumentali de pe amplasament. Limita permeabilă, copertina introdusă pe latura nordică a acestui spațiu buzunar, conturează în plus acest loc și oferă în același timp un adăpost de ploaie.

Pavajele folosite subliniază caracterul dinamic sau static spațiilor minerale: căile principale de acces și spațiile de detentă primesc un pavaj de piatra cubica, iar zonele colaterale sunt prevăzute cu suprafețe de nisip și pietriș stabilizat, care păstrează naturalețea sitului și reduc extensia zonelor etanșe la nivelul solului.

Vegetația păstrată, considerată un atu al sitului, este completată pentru a echilibra rapoartele între diversele spații deschise și pentru a diminua expunerea sitului față de ansamblul urban de la vest. În același timp zona de grilă amplasată în partea din spate configurează o suprafață multifuncțională, mai puțin expusă la soare și către vecinătăți.

Suprafețele de iarbă sunt punctate de plantații stratificate cu ierburi înalte și plante floricole perene, care completează atmosfera curților – preerii industriale.

Intervenții pe construcții presupun demolarea corpurilor lipsite de valoare (centrala termică, anexele de pe limita sudică), închiderea cu pereți noi a construcțiilor parțial demolate, asanarea, consolidarea structurală, eliminarea infiltrațiilor unde este posibil, repararea zidăriilor și refacerea parțială a tencuielilor, refacerea finisajelor la interior și exterior, repararea sau refacerea, unde este cazul, a profilelor de caramidă aparentă la exterior. Sunt prevăzute înlocuiri ale învelitorilor, refacerea straturilor suport și reabilitarea și protejarea structurilor portante orizontale.

În vederea creșterii confortului termic, acoperișurile, planșeele pe sol și aeriene sunt termoizolate și sunt introduse sisteme de încălzire / răcire în pardoselile refăcute. Totodată, sunt îmbunătățite caracteristicile termice ale vitrajelor, în măsura posibilităților lăsate de tâmplăriile originale, care vor fi restaurate. Din punct de vedere al confortului termic, spațiile folosite pe întreaga durată a zilei sunt mai exigent reabilitate, totodată fiind luate măsuri simple de îmbunătățire a confortului acustic, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante la nivelul tavanelor și pardoselilor.

Elementele nou introduse sunt puține, concentrate în special pe construirea spațiul imersiv, un obiect monumental în zona principală de acces, excavat în spațiul halei 1. Tot în zona accesului sunt introduși pereți cortină transparenți, care separă două vestibule exterioare în spatele porților originale ale halelor mari. Celelalte elemente noi sunt la scară mică și se referă la compartimentări necesare noilor funcțiuni, spații de serviciu și circulații verticale.

SUSTENABILITATE

Reutilizarea construcțiilor industriale presupune adesea exigențe energetice mai reduse, ceea ce ramane valabil și în cazul de față. Măsurile propuse au în vedere asigurarea unor consumuri energetice reduse prin tronsonarea spațiilor în zone cu regimuri termice diferite, în funcție de tipul de utilizare și alocarea acestor tronsoane unor unități de încălzire / răcire independente, cu complexitate mai redusă și rețele scurte. Este redus consumul de energie, atât electrică, cât și termică prin comasarea spațiilor cu utilizare extinsă în același sector.

Colectarea apelor pluviale de pe suprafețele extinse ale acoperișurilor, ușor de realizat, produce rezerve de apă colectate la nivelul unor rezervoare îngropate, folosite pentru irigarea cu precădere a plantațiilor de pe suprafețele minerale, mai puțin permeabile. În perioadele ploioase, excesul de apă este direcționat către oglinda de apă, care funcționează, în acest caz, ca o suprafață de evaporare. Totodată se propune utilizarea apei de ploaie ca apă menajeră la grupurile sanitare.

Dotarea cu echipamente suplimentare, panouri foto-voltaice, de exemplu, ușor de introdus din punct de vedere al suprafețelor suport cu expunere la soare, poate fi introdusă ulterior, în măsura alocării unor bugete suplimentare.