Ce înseamnă suficient spațiu verde / cap de locuitor și de ce contează? – Tu știi cum stai #4
Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Organizația Europeană pentru Protecția Consumatorilor (InfoCons) continuă campania de informare în domeniul imobiliar cu scopul de a sprijini consumatorii să facă alegeri informate atunci când vine vorba de achiziția, modificarea unei locuințe sau contractarea unor servicii de amenajare. OAR clarifică, pe înțelesul tuturor, termeni de bază din domeniu, pentru ca cetățenii să înțeleagă corect ofertele de pe piața imobiliară, precum și opțiunile pe care le au pentru a îmbunătăți modul în care locuiesc.
În episodul anterior am pus accentul pe un criteriu foarte important, mai exact importanța verificărilor făcute înainte de a închiria sau cumpăra un apartament sau o casă, privind sistemele constructive, instalațiile și finisajele, despre cum o analiză atentă, înainte de închiriere sau achiziție, ne poate scăpa de stres ulterior.
În acest episod, aducem în prim plan un criteriu adesea trecut cu vederea, dar esențial pentru calitatea vieții: existența unui spațiu verde suficient pentru fiecare locuitor și impactul pe care acesta îl are asupra sănătății și a vieții comunitare.
De la apropierea față de parcuri până la modul în care acestea sunt întreținute, campania de informare derulată de OAR și InfoCons își propune să aducă mai multă claritate în privința aspectelor care contează cu adevărat atunci când alegem o locuință. Aceste informații nu doar că ajută consumatorii să ia decizii mai bune, dar cresc și nivelul de transparență pe piața imobiliară. Pe termen mediu, acest demers contribuie la respectarea standardelor de calitate în arhitectură, la promovarea unor practici responsabile din partea dezvoltatorilor și la consolidarea unui dialog constructiv între autorități și profesioniști.
Ce înseamnă suficient spațiu verde per locuitor și ce spune legea?
Cadrul legislativ din România reglementează atât tipurile de spații verzi, cât și obligațiile autorităților pentru protejarea, întreținerea și extinderea acestora.
Legea nr. 24/2007 este actul principal care definește spațiile verzi din intravilanul localităților. Conform acestei legi, spațiile verzi pot fi:
- publice, cu acces liber (parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate);
- cu utilizare specializată (grădini botanice, grădini zoologice, muzee în aer liber);
- aferente dotărilor publice (școli, spitale, grădinițe, instituții sociale);
- baze și parcuri sportive;
- pentru agrement și protecția apelor;
- culoare de protecție față de infrastructură;
- păduri de agrement.
Legea nr. 47/2012 completează și consolidează Legea 24/2007, introducând prevederi suplimentare privind protecția spațiilor verzi existente și interzicerea diminuării lor fără compensații echivalente.
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul obligă autoritățile să integreze spațiile verzi în toate planurile urbanistice (PUG, PUZ), stabilind standarde clare de utilizare a terenurilor în orașe.
Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism (RGU) stabilește cadrul general pentru organizarea și dezvoltarea urbană, inclusiv cerințe privind alocarea de spații verzi în funcție de destinația zonei și de numărul de locuitori deserviți.
În completare, Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului București, elaborat în concordanță cu RGU, prevede că în zonele rezidențiale, terenul liber rămas în afara circulațiilor, parcajelor și trotuarelor trebuie să fie plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului consideră spațiile verzi parte integrantă dintr-un mediu sănătos, impunând măsuri pentru conservarea acestora în toate localitățile.
În plus, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, la Anexa 4, art. 3, localitățile trebuie să asigure o suprafață minimă de 26 mp de spațiu verde per locuitor, pentru menținerea stării de sănătate a populației. Este o cerință clară, iar autoritățile locale sunt responsabile să ia măsuri pentru atingerea și menținerea acestui prag.
Cum se calculează spațiul verde per cap de locuitor?
Calculul spațiului verde per cap de locuitor se realizează prin formula următoare:
Spațiu verde per cap de locuitor = Suprafața totală a spațiilor verzi dintr-o zonă bine delimitată / Numărul total de locuitori din acea zonă bine delimitată
Suprafața totală a spațiilor verzi este exprimată în metri pătrați și include toate tipurile de spații verzi publice, în unele cazuri și cele private cu acces public. Numărul total de locuitori se raportează la populația orașului, pe baza celor mai recente statistici. Este totuși important de menționat că nu doar suprafața totală contează, ci și modul în care aceste spații sunt distribuite în teritoriu.
O valoare medie care să respecte cerințele, de exemplu de 26 mp / locuitor, nu garantează automat calitatea mediului urban dacă spațiile verzi nu sunt accesibile rapid și echitabil pentru locuitorii din toate cartierele.
Factori relevanți care influențează calculul
1. Tipurile de spații incluse
Felul în care este calculată suprafața verde poate varia de la un oraș la altul. Sunt administrații care includ pădurile de la periferie, ceea ce poate crește artificial media pe locuitor, fără ca aceste suprafețe să fie neapărat accesibile sau relevante pentru locuirea urbană. În alte cazuri, se exclud spațiile private, chiar și când acestea sunt deschise comunității și folosite frecvent.
Dar trebuie menționat că nu orice zonă plantată este automat spațiu verde de calitate. Gazonul ornamental, sau jardinierele amplasate pe placa de peste subsoluri nu vor aduce aceleași beneficii ecologice precum vegetația pe sol continuu, cu biodiversitate reală. În plus, soluțiile cu îngrijire minimă, adaptate zonei, care nu necesită sisteme costisitoare de irigație sunt mai sustenabile în timp. De asemenea, aliniamentele de arbori plantați de-a lungul străzilor joacă un rol crucial în reducerea insulelor de căldură urbană și în crearea unui microclimat favorabil, contribuind la confortul și sănătatea locuitorilor.
2. Actualizarea datelor
Populația orașelor fluctuează, iar noile construcții pot reduce sau extinde suprafața verde.
3. Disponibilitatea efectivă
Chiar dacă un oraș raportează o suprafață mare de spațiu verde, distribuția acestuia poate să nu fie uniformă, iar unele cartiere pot avea acces limitat la astfel de zone.
Acest indicator este esențial pentru planificarea urbană, influențând strategiile de dezvoltare și calitatea vieții locuitorilor.
Ce pierdem dacă NU luăm în calcul accesibilitatea spațiilor verzi, atunci când vrem să cumpărăm sau să închiriem un apartament / casă?
Neglijarea accesibilității și calității spațiilor verzi în locuințe poate avea consecințe grave, inclusiv:
- Limitarea mobilității și a accesului la activități recreative
Fără spații verzi accesibile, locuitorii pot avea dificultăți în a participa la activități fizice și de relaxare, afectând sănătatea și bunăstarea.
- Reducerea calității vieții și a sănătății mentale
Lipsa accesului la natură și la locuri de recreere poate crește nivelul de stres și anxietate, reducând starea de bine generală.
- Izolare socială și diminuarea coeziunii comunitare
Fără locuri de întâlnire și socializare în aer liber, interacțiunile sociale pot fi limitate, afectând relațiile și solidaritatea în comunitate.
- Creșterea riscului de probleme de sănătate fizică
Un mediu urban fără suficiente spații verzi poate contribui la poluarea aerului și la creșterea incidenței problemelor respiratorii și cardiovasculare. Absența vegetației reduce capacitatea orașelor de a regla temperaturile în perioadele caniculare. Spațiile verzi oferă umbră și astfel, reduc efectul de „insulă de căldură urbană”, contribuind la un climat mai suportabil în zonele dens construite. Străzile cu arbori pot fi cu până la 5 grade Celsius mai răcoroase într-o zi de vară, comparativ cu cele fără umbră.
- Pierderea potențialilor clienți și scăderea valorii proprietății
Proprietățile care nu oferă acces la spații verzi adecvate atrag mai puțini chiriași sau cumpărători, ceea ce poate duce la rate mai mari de vacanță și la valoarea redusă a proprietății.
- Obligații legale și costuri suplimentare
Nerespectarea normelor legale privind spațiile verzi poate atrage sancțiuni și obligații de remediere, crescând costurile operaționale și reducând profitabilitatea investițiilor.
Exemplu Practic:
Familia Popescu și alegerea unei locuințe în Timișoara, cu o cerință principală: acces la spații verzi pentru întreaga familie!
Familia Popescu, formată din doi părinți și doi copii mici, își dorește să se mute într-un apartament în Timișoara. Fiind activi și atenți la sănătatea celor mici, pun mare preț pe apropierea de un parc sau o zonă verde bine întreținută.
După mai multe vizionări nereușite, își dau seama că nu e chiar simplu: unele locuințe care le plăceau erau deja ocupate, iar altele aveau în apropiere spații verzi greu accesibile sau cu trasee nesigure pentru copii.
Continuă totuși căutarea și descoperă, într-un cartier mai liniștit, un parc generos, cu locuri de joacă, alei umbrite și bănci pentru părinți. Zona este sigură, perfectă pentru plimbări zilnice în aer liber.
Curând, găsesc și apartamentul potrivit – la doar câteva minute de parc, cu o terasă mică unde se pot bucura de cafeaua de dimineață. Alegerea lor reflectă cât de important este accesul la spații verzi nu doar pentru relaxare, ci pentru bunăstarea întregii familii.
Totodată, experiența lor arată cât de dificil poate fi să găsești o locuință care bifează aceste criterii atunci când ești pe cont propriu – fără sprijinul unui specialist care să evalueze zona și facilitățile din jur.
De ce este important să consulți un arhitect?
În primul rând, pentru expertiza pe care o poate pune la dispoziție, precum si faptul ca cel mai probabil nu mulți dispun de timp de cercetare și informare cu privire la legislație, drepturi și sisteme constructive. De aceea, consultarea unui arhitect oferă o evaluare tehnică detaliată a stării unei clădiri, identificând eventualele probleme legate de spațiile verzi, materiale, structuri sau instalații.
Arhitectul poate oferi sfaturi despre eventualele renovări necesare și poate verifica dacă locuința respectă normele de siguranță și confort. În colaborare cu agentul imobiliar, arhitectul completează imaginea generală a ofertei, asigurându-se că consumatorii fac investiții sigure și durabile.
Aici poți să descoperi al treilea episod, despre finisajele interioare și cum atenția la detalii ne poate influența calitatea vieții.
Urmărește episoadele următoare pentru a afla și alte informații utile. Mai multe despre campanie, aici.
Ordinul Arhitecților din România (OAR) este o organizație profesională, independentă, autonomă, apolitică, nonprofit și de interes public, care promovează excelența în arhitectură și protejează interesul public prin asigurarea unor standarde etice și profesionale ridicate. Misiunea sa este de a contribui la calitatea mediului construit, de a educa publicul asupra valorii arhitecturii și de a sprijini dezvoltarea durabilă și echilibrată a comunităților urbane.
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor – a fost înființată în anul 2003 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor. Până în prezent a desfășurat și desfășoară o activitate neîntreruptă, bucurându-se de recunoașterea națională și internațională, fiind membră în diferite organizații, comisii consultative ale autorităților, grupuri de lucru, partenera în programe naționale și internaționale. InfoCons este unica organizație cu drepturi depline în Consumers International și membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.
