Inaccesibilitatea clădirii dăunează sănătății și drepturilor omului – Tu știi cum stai #5

Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Organizația Europeană pentru Protecția Consumatorilor (InfoCons) continuă campania de informare în domeniul imobiliar cu scopul de a sprijini consumatorii să facă alegeri informate atunci când vine vorba de achiziția, modificarea unei locuințe sau contractarea unor servicii de amenajare. OAR clarifică, pe înțelesul tuturor, termeni de bază din domeniu, pentru ca cetățenii să înțeleagă corect ofertele de pe piața imobiliară, precum și opțiunile pe care le au pentru a îmbunătăți modul în care locuiesc. 

Săptămâna trecută am pus accentul pe importanța existenței spațiului verde suficient pentru fiecare locuitor și impactul pe care acesta îl are asupra sănătății și a vieții comunitare.

În episodul acesta, aceasta aducem în atenția voastră un criteriu foarte important, pe care de obicei îl observăm după achiziție și anume inaccesibilitatea clădirii în care dorim să închiriem un apartament sau în casa pe care dorim să o achiziționăm. Acest criteriu este primordial pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă, care  doresc și merită un trai decent, la fel ca restul semenilor. Episodul intitulat „Inaccesibilitatea clădirii dăunează sănătății și drepturilor omului” subliniază modul în care lipsa accesibilității poate afecta negativ locuitorii și respectarea drepturilor fundamentale.  

Accesibilitatea în clădiri este principiul de bază pentru a asigura că toate persoanele, indiferent de capacitatea lor fizică, au acces egal și nediscriminatoriu la spații și servicii. Aceasta include persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții cu cărucioare pentru copii, persoanele cu dizabilități temporare (cum ar fi un picior în gips), și cele cu diverse dizabilități permanente.

Asigurarea accesibilității complete în clădiri nu numai că sprijină independența și autonomia individuală, dar contribuie și la integrarea socială completă a acestor grupuri. 

În Uniunea Europeană, Directiva (UE) 2019/882 despre cerințele de accesibilitate pentru produse și servicii impune ca mediile digitale și fizice să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, legea națională a fiecărui stat membru conține reguli specifice care vizează eliminarea barierelor arhitecturale în clădiri publice și private. 

În România, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prevede obligativitatea adaptării infrastructurii publice și private pentru a asigura accesul nediscriminatoriu al persoanelor cu dizabilități.

Legea stabilește cerințe clare pentru dotarea clădirilor cu rampe de acces, lifturi adaptate, toalete accesibile și sisteme de semnalizare corespunzătoare. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni administrative și civile.  adaptării infrastructurii existente pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități și prevede sancțiuni pentru nerespectarea acestor norme. Legea include cerințe clare privind rampele de acces, lifturile adaptate, toaletele accesibile și semnalizarea corespunzătoare.

Ce presupune adaptarea infrastructurii existente în scopul accesibilizării?

• Rampe de acces care să permită intrarea ușoară cu cărucioare sau în scaun cu rotile. 
• Uși și coridoare largi pentru a facilita circulația liberă. 
• Lifturi echipate cu comenzi accesibile și spațioase. 
• Scări cu trepte marcate vizibil și balustrade rezistente. 
• Băi publice cu facilități adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități. 

Ce spune legea?  

În România, accesibilitatea clădirilor este reglementată printr-un set de acte normative care urmăresc să asigure acces egal pentru toți cetățenii, indiferent de capacitățile lor fizice. 

• Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități este principalul act legislativ în domeniu. Aceasta prevede obligativitatea adaptării clădirilor, atât publice, cât și private, pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilități. Sunt vizate elemente precum: rampe de acces conforme, lifturi adaptate, uși și coridoare suficient de ample, toalete accesibile și semnalizarea corespunzătoare.. 
• Hotărârea Guvernului nr. 500/2002 stabilește condițiile minime pentru accesul și utilizarea clădirilor și a spațiilor publice de către persoanele cu dizabilități. 
• Normativul NP 061-2008 (revizuit ulterior) detaliază cerințele ternice pe care trebuie să le îndeplinească o construcție pentru a fi considerată accesibilă. De exemplu, precizează pantele maxime admise pentru rampe, dimensiunile minime ale ușilor sau echiparea lifturilor. 
• Normativul ANF nr. 13/2002 (cu statut de recomandare tehnică) oferă ghidaj pentru proiectarea și execuția lucrărilor de accesibilizare, fiind folosit în completarea celorlalte reglementări. 
• Accesibilitatea pentru diverse grupuri de persoane: Legea și normele de accesibilitate nu se referă doar la persoanele cu dizabilități, ci și la alte grupuri vulnerabile, precum persoanele vârstnice, femeile gravide, mamele cu copii mici sau persoanele care se află într-o perioadă de recuperare (de exemplu, cu un picior în ghips). 

Ce pierdem dacă NU luăm în calcul accesibilitatea locuinței, atunci când vrem să cumpărăm sau să închiriem un apartament sau o casă? 

Neglijarea accesibilității atunci când cumpărăm sau închiriem o locuință poate avea consecințe grave, atât fizice cât și psihologice. Fără o evaluare atentă, riscăm: 

• Limitarea mobilității: Inaccesibilitatea poate împiedica accesul facil în și din locuință pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei în vârstă, limitând astfel libertatea de mișcare și independența. 
• Reducerea calității vieții: Barierele fizice pot face ca activitățile zilnice să devină dificile și frustrante, afectând bunăstarea generală. 
• Izolare socială: Dificultățile de acces pot limita interacțiunile sociale, ducând la sentimente de izolare și singurătate. 
• Stres și anxietate: Frustrarea de a naviga într-un mediu inaccesibil poate crește nivelul de stres și anxietate, afectând sănătatea mentală. 
• Costuri suplimentare: Lipsa adaptărilor necesare poate necesita investiții suplimentare în renovări, ceea ce poate reprezenta un cost financiar neașteptat. 
• Senzația de nesiguranță: Un mediu inaccesibil poate crea un sentiment de nesiguranță și vulnerabilitate, afectând starea emoțională a locatarilor. 
• Impact asupra stimei de sine: Dificultățile de acces pot afecta încrederea în sine, mai ales pentru persoanele care depind de aceste adaptări pentru a funcționa zilnic.Un mediu accesibil contribuie la reducerea stresului și anxietății, promovând o stare de bine mentală mai bună. 

Dacă ești proprietar și dorești să închiriezi sau să vinzi o proprietate, este bine să iei în considerare faptul că ignorarea acestor principii va duce la: 

• Pierderea potențialilor clienți: Proprietarii care nu fac locuințele accesibile pierd potențiali chiriași sau cumpărători care au nevoie de astfel de adaptări, reducând astfel oportunitățile de închiriere sau vânzare. Într-o societate în care cererea pentru locuințe accesibile este în creștere, neadaptarea poate duce la o scădere a valorii proprietății și la pierderea unui segment important de piață. 
• Implicare în societate: Accesibilitatea locuințelor contribuie la o societate mai incluzivă și diversificată. Proprietarii care oferă locuințe accesibile sprijină integrarea persoanelor cu dizabilități și promovarea egalității de șanse, consolidând astfel responsabilitatea socială și contribuind la bunăstarea comunității. 

Exemplu practic 

Tudor își dorește să închirieze un apartament, într-o clădire nouă din Timișoara. Fiind persoană cu dizabilități motorii, Tudor este îngrijorat de accesibilitatea clădirii pe care o consideră. Consultând un arhitect, află că, apartamentul care l-a atras în primă fază, deși este parte dintr-o clădire recent construită, nu dispune de toate adaptările necesare: rampă de acces nu este potrivită și conformă, liftul nou nu are butoane accesibile și băile nu sunt complet adaptate.  

Arhitectul îi recomandă lui Tudor să caute, împreună, alte opțiuni mai potrivite care să îndeplinească nevoile sale specifice.

Prin această abordare, Tudor se asigură că locuința aleasă este nu doar modernă, ci și complet accesibilă și confortabilă pentru el. Este important de subliniat că opțiunile accesibile sunt limitate pe piață, iar consultarea cu un arhitect este o strategie eficientă pentru a identifica și găsi variante de spații cărora să le spunem acasă și mai ales, să răspundă nevoilor specifice ale fiecărui beneficiar. 

De ce este important să consulți un arhitect și în acest caz? 

Consultarea unui arhitect oferă o evaluare tehnică detaliată a stării unei clădiri, identificând eventualele probleme legate de accesibilitate, materiale, structuri sau instalații. Arhitectul poate oferi sfaturi despre eventualele adaptări necesare și poate verifica dacă locuința respectă normele de accesibilitate și confort.

În colaborare cu agentul imobiliar, arhitectul completează imaginea generală a ofertei, asigurându-se că consumatorii fac alegeri sigure și incluzive. 

Aici poți să descoperi al patrulea episod, despre semnificația și atenția la spațiul verde per locuitor, în momentul în care dorim să le închiriem sau cumpăra.    

Urmărește episoadele următoare pentru a afla și alte informații utile. Mai multe despre campanie, aici.  

---

Ordinul Arhitecților din România (OAR) este o organizație profesională, independentă, autonomă, apolitică, nonprofit și de interes public, care promovează excelența în arhitectură și protejează interesul public prin asigurarea unor standarde etice și profesionale ridicate. Misiunea sa este de a contribui la calitatea mediului construit, de a educa publicul asupra valorii arhitecturii și de a sprijini dezvoltarea durabilă și echilibrată a comunităților urbane. 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor – a fost înființată în anul 2003 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor. Până în prezent a desfășurat și desfășoară o activitate neîntreruptă, bucurându-se de recunoașterea națională și internațională, fiind membră în diferite organizații, comisii consultative ale autorităților, grupuri de lucru, partenera în programe naționale și internaționale. InfoCons este unica organizație cu drepturi depline în Consumers International și membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.