Adresa OAR împotriva promulgării legii vizând condițiile de ocupare a funcției de arhitect-șef

La finalul lunii decembrie 2021, Ordinul Arhitecților din România a transmis Președintelui României, Klaus Iohannis, o adresă cu rugămintea de a nu promulga legea care vizează modificarea condițiilor de ocupare a funcției de arhitect-șef. Prin această adresă, OAR transmite Președintelui solicitarea ca, în baza art. 146 lit. a) din Constituție, să sesizeze Curtea Constituțională a României pentru a efectua controlul de constituționalitate a legii înainte de promulgare. Or, în cazul în care această solicitare este considerată neîntemeiată, în baza art. 77 alin. (2) din Constituția României, să transmită spre reexaminare forma actuală a legii adoptate la 15 decembrie 2021.

Prin adresa transmisă, OAR a arătat că legea în cauză încalcă prevederile constituționale și că este total inoportună pentru domeniul amenajării teritoriale și urbanism. 

Prin motivele de neconstituționalitate s-a arătat că: 

1. În procesul legislativ de adoptare a legii nu a fost solicitat un aviz din partea Consiliului Economic și Social, deși, potrivit legii, acest lucru trebuie îndeplinit în mod obligatoriu. 

2. Expunerea de motive este alcătuită fără să fie adecvată cerințelor legii privind tehnica legislativă, aceasta prezentând informații neclare, eronate și trunchiate. În acest sens s-a arătat că, prin expunerea de motive, cifrele indicate sunt greșite, întrucât numărul posturilor de arhitect-șef disponibile, ocupate sau vacante, potrivit evidențelor Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, este considerabil diferit de cel cuprins în documentul de prezentare a legii.

3. Adoptarea legii a avut loc fără efectuarea studiului de impact care, potrivit normelor de tehnică legislativă, este obligatoriu pentru situațiile în care se adoptă o lege de aprobare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului. Prin adresa Ordinului s-a evidențiat că, prin conținutul său, expunerea de motive nu poate suplini în niciun fel un studiu de impact obiectiv și științific, deoarece ea exprimă doar o anumită viziune politică și economică a inițiatorilor.
   
   În acest sens s-a exprimat și Curtea Constituțională care, în decizia nr. 69/2021, stabilește că: „Obligația de a însoți proiectele de acte normative de o expunere de motive este distinctă de obligația de a însoți proiectele de acte normative de un studiu de impact. (…)  92. Prin urmare, întocmirea studiului de impact este o obligație cu o aplicabilitate mai restrânsă decât obligația privind expunerea de motive.”

4. Încălcarea principiului securității juridice prin crearea de paralelisme legislative, interzise prin lege. 
   
   Din analiza legii criticate în raport cu dispozițiile legale în vigoare, se constată că OUG nr. 79/2021 reglementează în mod diferit emiterea autorizației de construire în situația în care la nivelul unităților administrativ-teritoriale ale căror primării nu au niciun angajat funcționar public cu atribuții în domeniul urbanismului. Respectiv, legea nouă prevede că autorizația poate fi semnată de către un angajat al asociației de dezvoltare intracomunitară (care nu are calitatea de funcționar public), în timp ce Legea nr. 50/1991 dispune că aceasta va fi semnată de către președinții consiliilor județene. 

Astfel, atât timp cât noua lege nu prevede dispoziții tranzitorii care să soluționeze paralelismul legislativ, Ordinul apreciază că aceasta va conduce la ambiguități în desfășurarea procesului de autorizare și realizarea lui în mod neuniform la nivelul diferitelor unități administrative. 

Prin motivele privind oportunitatea modificărilor introduse prin OUG nr. 79/2021 s-a arătat că: 

1. La momentul inițierii proiectului de OUG, în Parlament exista deja în dezbatere un proiect de lege care avea același obiect și scop, respectiv Proiectul de Lege pentru modificarea art. 36¹ din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, înregistrat la Camera Deputaților sub inactivul PL-x nr.201/2020 și care se afla la momentul inițierii, la fel ca în prezent, la comisiile parlamentare din cadrul Senatului pentru reexaminare ca urmare a solicitării Președintelui României, exprimată în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție, prin adresa nr. CA/1004/13.11.2020. Motivele pentru care Președintele României a solicitat reexaminarea includ semnalarea pericolului vulnerabilizării funcției de arhitect-șef prin ocuparea acesteia de către persoane fără studii universitare de licență în domeniul arhitecturii sau în cel al urbanismului.
   
2. Extinderea plajei de recrutare pentru funcția de arhitect-șef în sfera inginerilor în inginerie economică în construcții. 
   
   Referitor la acest subiect, OAR a atras atenția încă o dată că persoanele care au formația profesională de inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții nu pot ocupa funcția de arhitect-șef, la nivelul niciunei unități administrativ-teritoriale, întrucât în urma studiilor absolvite nu dețin cunoștințele de specialitate și competențele necesare la nivelul funcției de arhitect-șef.
   
   Prin acceptarea acestor profesioniști în funcția de arhitect-șef, OAR apreciază că se diluează calitatea serviciilor administrației publice în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și că va fi erodată dezvoltarea durabilă a spațiului construit. 

3. Ordonanța de urgență, în forma adoptată de Parlament, elimină obligația ca persoana care ocupă funcția de arhitect-șef să fie atestată de Registrul Urbaniștilor din România. OAR subliniază că prin această soluție legislativă se renunță la o măsură reprezentând o asigurare a faptului că persoana care ocupă funcția de arhitect-șef deține calitățile și cunoștințele necesare pentru a îndeplini atribuțiile stabilite de lege în seama ei. De asemenea, Ordinul și-a exprimat îngrijorarea că eliminarea acestei forme de atestare va crește riscul ca funcția de arhitect-șef să fie ocupată pe alte criterii decât cele profesionale.
   
4. Referitor la exercitarea prerogativelor de putere publică de către angajații Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, fără să aibă calitatea de funcționar public, prin adresa OAR s-a arătat că:
   
   Având în vedere natura activităților desfășurate de către arhitectul-șef, precum și efectele pe care le produc acestea, dintre care menționăm avizarea documentațiilor de urbanism sau autorizarea lucrărilor de construcții – procese care au un puternic impact asupra spațiului public -, se apreciază că exercitarea prerogativelor de putere publică de către persoane care nu au obligațiile corelative funcției publice este o soluție profund greșită și dăunătoare, întrucât un raport de serviciu întemeiat pe condiții contractuale negociate nu poate asigura un nivel optim necesar pentru îndeplinirea și respectarea exigențelor legale privind activitatea arhitectului-șef. 

Anexe: