Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung

Mai jos puteți consulta punctul de vedere al OAR trimis pe data de 4 februarie 2020 către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în atenția dlui. Ion Ștefan, ministrul de resort, cu privire la Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050.

Stimate Domnule Ministru,

În temeiul art. 25 alin. (1) lit. c din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă transmitem punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România cu privire la Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovarii parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050.

Astfel, Ordinului Arhitecților din România formulează următoarele propuneri:

I.    Cu privire la Proiectul de Hotărâre a Guvernului, propunem următoarele amendamente:

1.   La articolul 5 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera (k1), cu următorul cuprins:

”(K¹) Ordinul Arhitecților din România”

II.    Referitor la Proiectul de Anexă la Hotărârea de Guvernul, propunem următoarele amendamente:

1.   La secțiunea intitulată ”Abrevieri și acronime” propunem introducerea acronimului ”OAR” având semnificația de ”Ordinul Arhitecților din România.”

2.   La Capitolul VI , Principii generale ale SNRTL, considerăm oportun completarea principiului privind prioritizarea renovării clădirilor, astfel:

Renovările clădirilor ar trebui prioritizate, începând cu clădirile cu cele mai reduse performanțe (cele care consumă cea mai mare cantitate de energie), cu rate de ocupare ridicate (și așteptări ca aceste clădiri să fie ocupate pentru următorul deceniu sau pentru următoarele două decenii) și cele care necesită investiții relativ scăzute pentru îmbunătățiri structurale și de siguranță. 

Renovările realizate trebuie să urmărească în același timp, îmbunătățirea calității utilizării lor precum și  generarea unei vieți urbane de calitate.

De asemenea, recomandăm introducerea altor două principii având următorul conținut:

1)   În  cazul finanțărilor intervențiilor asociate renovării aprofundate subvenționate din fonduri publice, se va ține cont de raportul cost-beneficiu.

2)    Renovarea și SRTL se realizează prin corelarea cu planificarea urbană. Aceasta din urmă este folosită ca instrument pentru implementarea politicilor de renovare pe termen lung la nivel local în vederea asigurării unui impact pozitiv asupra calității vieții urbane.

3.   La pct. 2 din Capitolul VII, intitulat „Renovare aprofundată”  propunem ca după primul paragraf să se insereze următorul text: 

În cazul renovării aprofundate soluțiile tehnice de creștere a performanței trebuie selectate și în funcție de capacitatea acestora de a aduce îmbunătățiri calității vieții utilizatorilor și calității arhitecturale a clădirilor.

Strategia permite ca în situații justificate, soluțiile de renovarea aprofundată să cuprindă și intervenții care să conducă la creșterea performanțelor clădirii și calității spațiului locativ, prin soluții alternative și inovatoare.

SNTRL nu trebuie  să nu limiteze conceptul de renovare aprofundată doar la anumite tipuri de intervenții menite numai a crește performanțele tehnice ale clădirii. Credem că SNRTL trebuie să țină seama și de îmbunătățirea calității arhitecturale (atât a clădirilor renovate, cât și a contextului urban din care fac parte, de exemplu intervenția asupra ansamblului rezidențial din Bordeaux, câștigător al premiului Mies van der Rohe 2019).

4.   OAR salută și susține inițiativa descrisă la punctul 5  ”Politici și acțiuni care abordează deficiențele pieței” care vizează crearea unei baze de date cu scopul în care să se includă întregul fond al clădirilor din România. Considerăm că centralizarea acestor informații într-o bază de date va permite o mai bună prioritizare, corelare și urmărire a implementării politicilor de creștere a performanței energetice a fondului imobiliar existent.

Menționăm că, în opinia noastră, aceste informații asociate clădirilor ar trebui extrase dintr-o bază de date care să conțină informații referitoare la întregul fond construit (clădiri și alte construcții)

5.   Recomandăm ca prin SNRTL să se propună găsirea unor instrumente de măsurare a eficienței energetice a intervențiilor de creștere a performanței prin care să fie măsurată și verificată performanța reală în utilizare a clădirii renovate pe durata ei de viață.

Cu deosebită considerație,

Ordinul Arhitecților din România

Preşedinte,

Arh. Lucian-Alexandru Găvozdea

• DATA PUBLICĂRII 04.02.2020