Scrisoare deschisă a OAR către Președintele României Ref. Proiectul Lege privind implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale

Către: Președintele României, dl. Klaus Johannis

Președintele Curții Constituționale, prof. dr. Valer Dorneanu

Având în vedere misiunea și atribuțiile Ordinului Arhitecților din România de a propune, respectiv evalua reglementările legislative și normative specifice cu impact direct asupra mediului și patrimoniului construit, facem publice o serie de observații pe marginea Proiectului de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, adoptat în plenul Camerei Deputaților pe data de 20 septembrie.

Atunci a fost votat, cu unanimitatea celor prezenți, un proiect de lege privind măsurile necesare pentru implementarea proiectelor considerate a fi de importanță națională în domeniul gazelor naturale. Pe 1 octombrie proiectul de lege a fost trimis, spre promulgare, Președintelui României.

Legea reglementează cadrul necesar introducerii de servituți de utilizare a imobilelor afectate de construcția unor proiecte din domeniul gazelor naturale declarate de interes național prin Hotărâre de Guvern, sistem mai rapid de implementat decât cel al exproprierii.

Proiectul de lege a fost inițiat pentru a permite realizarea în regim de urgență a gazoductului Bulgaria – România – Ungaria  – Austria, demers inițiat în 2014 ce va fi în funcțiune începând din 2019 când se vor deschide noi proiecte de exploatare a unor zăcăminte din Marea Neagră.

OAR își manifestă îngrijorarea privind faptul că doar o parte dintre articolele noii legi se referă la proiectele legate de transportul gazelor naturale. În realitate, de majoritatea simplificărilor legislative vor beneficia toți investitorii din domeniu, respectiv cei care au activități privind „producția, transportul, distribuția, furnizarea și înmagazinarea gazelor naturale” (a se vedea Legea 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale).

S-ar încălca astfel mai multe prevederi legale aflate în vigoare privind protecția mediului, regimul terenurilor agricole și a pădurilor, a ariilor protejate sau a patrimoniului cultural.

Mai precis, potrivit noii legi se pot realiza lucrări de construcții necesare domeniului gazelor natural, atât în intravilan, cât și în extravilan, în baza unor prevederi simplificate care implică următoarele:

• nu mai este necesar ca investițiile din domeniul gazelor naturale să fie prevăzute într-un Plan Urbanistic General sau un Plan de Amenajare a Teritoriului – art. 22, alin. (3) – teza finală;
• dezvoltarea anumitor localități va fi grevată pe termen nedeterminat prin interzicerea realizării oricăror alte construcții cu excepția celor din domeniul gazelor naturale pe terenul afectat de proiectele din domeniul gazelor; în noua lege nu există prevederi pentru cazurile în care proiectul este abandonat, se schimbă sau investitorul intră în faliment – teza finală a art. 9, alin. (4), coroborată cu art. 22, alin (4), lit. e), f), g); nu sunt prevăzute despăgubiri pe care trebuie să le primească localitatea și proprietarii afectați în cazul în care aceștia sunt grevați de interdicție, dar nu se încep / finalizează lucrările la proiectul din domeniul gazelor naturale;
• nu este necesară figurarea zonelor de hazard și a zonelor de risc stabilite prin lege, documentații de amenajarea teritoriului și urbanism în documentația tehnică necesară realizării lucrărilor – art. 9, alin (1)
• investițiile din domeniul gazelor naturale pot fi realizate în zonele de protecție integrală (definite de OUG 57/2007 ca „cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naționale și naturale”) și în zonele-tampon din parcurile naționale și naturale – potrivit noii legi: art. 2, alin. (1), lit. l) și art. 23, alin. (1);
• autorizațiile de construire pentru proiectele din domeniul gazelor se eliberează în lipsa unui titlu de proprietate, acesta este înlocuit cu acordul de concesiune și licența de operare – art. 3, alin. (9); lucrările de desființare / construire pot avea loc la 10 zile de la momentul în care proprietarul terenului a fost notificat – art. 6, alin. (1);
• termenele diverselor proceduri sunt prescurtate:
  • pentru derularea litigiilor rezultate de nerespectarea noii legi, atât în judecarea celor privind nerespectarea drepturilor și / sau neexecutarea obligațiilor, cât și în ceea ce privește executarea silită (termene: 24 ore, 2, 5, 10 zile de ex: 2 zile pentru reclamant să aducă completări unei cereri de chemare în judecată; 5 zile pentru răspunsul reclamantului la întâmpinarea pârâtului; 10 zile pentru orice termen acordat de instanță; contestația privitoare la executarea silită se poate face în termen de 5 zile);
  • ocolurile silvice își însușesc planurile necesare aprobării ocupării terenurilor în 5 zile de la solicitare – art. 3, alin. (10), lit. f;
  • autoritățile publice centrale care răspund de silvicultură emit avizul necesar ocupării terenurilor în 5 zile lucrătoare de la depunerea solicitării – art. 3, alin. (10), lit. j;

• nu ar mai fi necesară exproprierea proprietarilor terenurilor; proiectele se pot derula în baza unor servituți impuse pe durata derulării investiției (inclusiv de interzicere a oricărei utilizări de către proprietar a imobilului deținut de către acesta – art. 7, alin. (1), lit. d), independent de voința deținătorului – art. 3, alin. (5) și art. 5, alin. (3); proprietarului i poate solicita să își părăsească imobilul și să permită accesul investitorului pentru lucrările de desființare / construire în 10 zile de la notificare – art. 6, alin. (1); în cazul unor litigii, nu se suspendă exercitarea drepturilor și / sau efectuarea operațiunilor prezentate în notificarea transmisă de inițiatorul proiectului – art. 21, alin. (9); scoaterea proprietarilor de pe terenurile afectate de proiectele din domeniul gazelor se poate face prin executare silită – art. 21;
• proprietarul afectat direct de lucrări sau de servituți beneficiază de indemnizații / despăgubiri; accesul pe terenul supus servituții al investitorului se poate face înainte ca proprietarul să beneficieze de o plată – art. 5, alin. (4); indeminzațiile se acordă doar începând cu data finalizării lucrărilor – art. 5, alin. (2); în cazul exproprierii, Constituția, garantează proprietarilor: „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.” (Constituția României, art. 44, alin. 3).
• responsabilitatea proprietarului terenului exploatat prin servitute de către investitor; potrivit Constituției: „dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.” (Constituția României, art. 44, alin. 7).
• ocuparea terenurilor statului de către investitor se face cu titlu gratuit – art. 3, alin. (1), art. 7, alin. (5)

În condițiile celor expuse mai sus, Ordinul Arhitecților din România solicită Președintelui  României și Curții Constituționale reexaminarea și respingerea acestui proiect legislativ pe care îl consideră abuziv – prevederile sale contravenind legislației în vigoare privind protecția mediului, regimul terenurilor agricole și a pădurilor, a ariilor protejate sau a patrimoniului cultural – și nociv pentru mediul și patrimoniul construit.

Ordinul Arhitecților din România,

Președinte

Arh. Șerban Țigănaș

05.10.2016

Link Lege – Site Camera Deputaților