Azi, 18 aprilie, Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor dedicată pregătirii pentru dezastre

În fiecare an, pe 18 aprilie, marcăm Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Tema de anul acesta este Dezastre și conflicte prin prisma Cartei de la Veneția, un instrument fondator recunoscut de organizații de prim rang în domeniul conservării patrimoniului precum Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS – International Council on Monuments and Sites).

Pentru ICOMOS, tema patrimoniului rezistent la dezastre și conflicte – pregătire, răspuns și recuperare reprezintă principalul subiect de cercetare și advocacy pentru următorii trei ani (2024-2027), organizația elaborând și o foaie de parcurs pentru consolidarea capacității membrilor săi și ale comunităților patrimoniale în general și preocupându-se să carteze și să răspundă nevoilor pragmatice ale practicii patrimoniale de astăzi.

Carta de la Veneția

Carta de la Veneția a apărut în 1964, la două decenii după cel de-al Doilea Război Mondial și într-o epocă care promitea un progres și o dezvoltare economică fără limite. Șase decenii mai târziu, ne confruntăm cu o urgență climatică, cu un număr tot mai mare de dezastre naturale, precum și cu conflicte care distrug monumente arhitecturale și situri culturale și provoacă strămutări masive de comunități.

Intenția de conservare și restaurare a monumentelor este de a le proteja nu mai puțin ca opere de artă decât ca dovezi istorice” (articolul 3), asigurând în același timp “permanența lor”.

articolul 4 al Cartei de la Veneția.

Proiecte din România pe tema dezastrelor și recuperării

Anul acesta Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor (IDMS), sărbătorită în fiecare an pe 18 aprilie , ne oferă ocazia de a sensibiliza opinia publică cu privire la aceste teme și priorități.

Cu această ocazie, readucem în atenție inițiative și proiecte locale, sprijinite de OAR din Timbrul arhitecturii, dedicate tematicii complexe și dificile a recunoașterii, răspunsului și posibilităților de recuperare în caz de dezastre și conflicte ce afectează orașele, patrimoniul arhitectural și comunitățile acestuia.

București, orașul vulnerabil

În 2017, se lansa volumul București, orașul vulnerabil, coordonat de către arhitecta Raluca Munteanu și de urbanistul Gruia Bădescu și cofinanțat de OAR prin Timbrul arhitecturii. Un capitol întreg este dedicat patrimoniului sub risc, cu articole despre particularitățile clădirilor interbelice ale Capitalei (autor arh. Bogdan Bogoescu), despre abordările principale în cazul consolidării clădirilor istorice (arh. Raluca Munteanu) și analiza managementului patrimoniului în caz de dezastre în alte zone valoroase și destinații turistice din lume (Nepal, Peru). Un alt capitol vizează statutul și șanselor clădirilor publice cu risc precum și actorilor urbani relevanți. Volumul este cu atât mai valoros cu cât se apleacă și asupra temei locuirii în clădiri cu vulnerabilitate seismică și modului în care se raportează locuitorii înșiși la risc și la simbolurile acestuia (marcarea în spațiul public cu bulina roșie).

Volumul este un rezultat al unui proiect mai amplu ALERT – proiect de conștientizare a riscului seismic în București inițiat de echipa Asociației MKBT: Make Better și Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL). București, orașul vulnerabil poate fi consultat la Biblioteca OAR de la Casa Mincu (str. Arthur Verona nr 19, sector 2, București). Accesul în bibliotecă este deschis în fiecare joi, cu programare (detalii, aici).

„UREHERIT. Arhitecți pentru patrimoniul din Ucraina: recrearea identității și a memoriei” proiect internațional finanțat prin Europa Creativă

Demarat în 2023 de un consorțiu internațional de 11 organizații, proiectul UREHERIT reunește arhitecți europeni și ucraineni în efortul de a conserva și restaura patrimoniul cultural post-război al Ucrainei, precum și de a genera modele de bună practică pentru intervenții post-dezastru.

Proiectul abordează patrimoniul ca resursă pentru o recuperare culturală, socială, de mediu și economică durabilă, răspunzând totodată provocărilor legate de conservare, redefinire și evidențiere a identității culturale naționale și locale și reflectând memoria în procesul de reconstrucție. Participanții la proiect împărtășesc cunoștințele și experiența și colaborează cu scopul de a-și dezvolta competențele în domeniul protecției patrimoniului, regenerării planurilor și proiectelor cu semnificație culturală și cu scopul de a împuternici comunitățile locale.

Până acum, contribuția propusă de OAR în acest proiect pornește de la valorificarea experienței și rezultatelor obținute în cursul ultimilor ani de inițiativele și acțiunile dedicate patrimoniului cultural din România, finanțate sau co-finanțate prin Timbrul arhitecturii, în special proiectele Grupului Rural al OAR – Ghidurile de arhitectură pentru integrare în specificul local din mediul rural, Harta meșterilor în construcții – și cele ale organizațiilor societății civile, dezvoltate cu implicarea și participarea comunităților și a voluntarilor, de tip șantier-școală.

Am organizat un workshop dedicat acțiunilor participative pentru protejarea și recuperarea patrimoniului (București, octombrie 2023), am promovat apelurile UREHERIT pentru Programul de dezvoltare profesională continuă privind dezvoltarea sustenabilă în domeniul patrimoniului (CPD Ukraine) și pe cel privind renovarea holistică a locuințelor moderniste, adresat arhitecților și experților restauratori și invităm pe toți cei interesați să se alăture celor 12 echipe ale programului DPC Ucraina în dezvoltarea de proiecte pilot (Termen limită 30 aprilie, detalii aici).

Proiectul se derulează până în aprilie 2026 și este cofinanțat de programul Europa Creativă.

Partenerii proiectului: Asociația Arhitecților din Lituania (coordonatorul proiectului), Asociația Arhitecților din Suedia, Camera Federală a Arhitecților și Inginerilor din Austria (BKZT), Academia Regală Daneză, Institutul de Tehnologie și Arhitectură (IBT), Ordinul Arhitecților din România, Consiliul Național al Arhitecților, Urbaniștilor, Peisagiștilor și Conservatorilor din Italia (CNAPPC), Camera Federală a Arhitecților Germani (BAK), Asociația Arhitecților din Estonia, Uniunea Națională a Arhitecților din Ucraina, Ro3kvit: Coaliția Urbană pentru Ucraina, Școala de Arhitectură Kharkiv și Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) în calitate de partener asociat.

Apel pentru noi inițiative dedicate Cartei de la Veneția, în an aniversar

Cu ocazia Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor și a marcării, în 2024, a 60 de ani de la adoptarea Cartei de la Veneția, membrii ICOMOS și profesioniștii din domeniul patrimoniului sunt chemați să (i) ia în considerare evoluția practicilor de conservare de la Carta de la Veneția încoace; (ii) să reflecteze asupra impactului Cartei de la Veneția asupra practicilor de conservare din întreaga lume; (iii) să lanseze dezbateri privind adecvarea Cartei de la Veneția pentru a face față provocărilor unei urgențe climatice, conflictelor și dezastrelor naturale.