5 iunie 2026
Procesul electoral al Ordinului Arhitecților din România (OAR) pentru perioada 2026–2030 a pus în lumină o provocare juridică majoră privind aplicarea regulii majorității de 50% + 1 în cazul desemnării delegaților, candidaților și a forurilor de conducere. Alegerea membrilor forurilor de conducere OAR, deci inclusiv a delegaților la Conferința Națională, prin vot secret al majorității participanților ce au acest drept este obligație legală instituită de legea 184/2001, legea reglementării profesiei prin care este înființată organizația noastră și confirmată recent și prin hotărâre judecătorească.
Contextul actual – număr mai mare de membri și concurența în creștere la nivelul unor filiale – fac în anumite cazuri ca ocuparea mandatelor cu respectarea cadrului legal în vigoare să fie o misiune dificilă. Se confirmă și se acutizează astfel o tendință anunțată deja încă din perioada mandatului anterior (2018-2022) subliniindu-se existența unei probleme reale de redactare și aplicare a legii. Reamintim în acest sens că Ordinul, prin Consiliul Național, a înaintat în actualul mandat Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) o propunere de corectare a legii 184, astfel încât aceasta să poată fi aplicată fără dificultăți și fără blocaje de reprezentare, inițiativă abordată încă din mandatul anterior și rămasă din păcate în stadiu de proiect.
Dacă ne dorim să protejăm validitatea Conferinței naționale din 20-21 iunie, integritatea organizației și a deciziilor sale, nu avem alternativă la respectarea strictă a cadrului legal.
Ce prevede cadrul legal în vigoare?
Cadrul legal în vigoare care guvernează procesul electoral pe care îl traversăm, precum și obligațiile care decurg din acesta, au făcut obiectul comunicărilor constante ale Ordinului, inclusiv în perioada recentelor dificultăți întâmpinate cu ocazia desfășurării conferințelor teritoriale. Astfel, în perioada statutară de organizare a conferințelor teritoriale stabilită prin hotărârea Consiliului național pentru intervalul 15 decembrie 2025 – 20 mai 2026, filialele au avut obligația de a organiza conferințele teritoriale, de a desemna delegații la Conferința națională și de a valida candidații pentru forurile de conducere și comisiile Ordinului, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
Majoritatea amplă a filialelor a depus eforturi considerabile pentru a respecta hotărârile judecătorești și cadrul legal în vigoare. În cazuri particulare, dar importante, decalajele de calendar întâmpinate de filialele teritoriale și neclaritățile legislative au transformat desemnarea delegaților acestora într-o adevărată provocare instituțională, ducând chiar la blocaje temporare.
Legea nr. 184/2001 stabilește forurile de conducere ale Ordinului, modul de constituire a Conferinței naționale și principiul potrivit căruia forurile de conducere, comisiile Ordinului și conducerile filialelor teritoriale sunt alese prin vot secret al majorității participanților cu drept de vot.
Aplicarea acestui principiu nu este opțională. Ea a fost confirmată și prin decizii ale instanțelor, inclusiv ale Curții de Apel București și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au reținut necesitatea îndeplinirii condiției majorității de 50% + 1 din voturile valabil exprimate pentru validarea alegerii. În raport cu aceste hotărâri judecătorești, OAR are obligația de a aplica legea și jurisprudența relevantă. Ordinul nu poate ignora deciziile instanțelor și nu poate vulnerabiliza întregul proces electoral prin derogări de la lege sau prin interpretări contrare soluțiilor pronunțate de instanțele competente.
Care este situația actuală?
Majoritatea filialelor s-au străduit și au reușit să ocupe locurile în condițiile impuse de cadrul legal aplicabil, desemnând delegați și candidați pentru consilii și comisii în condițiile cerute de lege. Acest efort trebuie recunoscut ca atare, cu atât mai mult cu cât aplicarea regulii majorității a presupus, în practică, dificultăți reale pentru ocuparea tuturor locurilor disponibile în forurile colegiale și a avut un impact la nivelul ocupării locurilor alocate filialelor, deci implicit asupra dreptului la reprezentare a membrilor.
Acest fapt a fost remarcat și în ședința extraordinară proaspăt încheiată a Consiliului Național al OAR din 5 iunie a.c. cu accent pe nevoia adoptării unei decizii unitare aplicabile tuturor filialelor OAR, în ciuda unor propuneri de adaptare contextuală a cadrului legal incident.
Reunirea în ședință extraordinară a CN OAR s-a datorat unor situații care au afectat calendarul general al procesului electoral curent. Spre exemplu, OAR București a solicitat prelungirea termenului pentru organizarea conferințelor teritoriale până la data de 24 mai, pentru a-și putea organiza conferința în 23 mai. Un alt caz excepțional, OAR Transilvania a anulat conferința inițială ca urmare a unor vicii de organizare și a convocat ulterior o conferință extraordinară în afara perioadei stabilite. În consecință, Consiliul național a putut aproba înaintarea listelor finale de candidați și delegați către conferința națională, abia la data de 5 iunie.
În urma unor dezbateri intense, decizia Consiliului național extraordinar din 5 iunie a fost singura logică, în ciuda efectelor sale nedorite la nivelul organizației, și anume aceea de a respecta cadrul legal în vigoare și interpretarea confirmată de recentele hotărâri judecătorești.
Tema obligativității principiului alegerii cu majoritate 50%+1 a mai fost discutată și în Consiliul național din 25 mai 2026, când a fost anunțată solicitarea unui punct de vedere din partea ministerului de resort. În paralel, OAR a implicat specialiști în drept pentru clarificarea situației și pentru identificarea unei soluții care să asigure, în limitele legii, atât reprezentativitatea Conferinței naționale, cât și constituirea viitoarei componențe a Consiliului național.
MDLPA confirmă necesitatea unei clarificări legislative a art. 33 din L184
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a răspuns solicitării OAR trimițând un punct de vedere privind aplicarea art. 33 din Legea nr. 184/2001, însă a subliniat caracterul interpretativ general al răspunsului și faptul că acesta nu poate produce efecte asupra procedurilor electorale deja finalizate.
Ministerul a arătat, astfel, că textul legal consacră principiul alegerii organelor de conducere prin votul majorității participanților cu drept de vot, fără a detalia mecanismul concret de aplicare în cazul alegerii simultane a mai multor persoane pentru mandate colegiale.
În acest contextul semnalat de Ordin, Ministerul a reținut existența a două interpretări posibile: fie majoritatea privește legitimitatea procesului electoral în ansamblu, candidații fiind validați în ordinea voturilor obținute, în limita locurilor disponibile; fie fiecare candidat trebuie să întrunească individual votul a 50% + 1 din participanții cu drept de vot.
Ministerul apreciază că prima interpretare ar fi preferabilă, întrucât impunerea unei majorități individuale pentru fiecare loc eligibil ar face, în practică, dificilă sau chiar imposibilă ocuparea tuturor locurilor disponibile. Totuși, același punct de vedere precizează expres că adresa transmisă are caracter interpretativ general și nu poate produce efecte asupra procedurilor electorale deja finalizate.
Prin urmare, punctul de vedere al MDLPA confirmă existența unei probleme reale de redactare și aplicare a legii, dar nu oferă temei pentru modificarea efectelor unor proceduri electorale deja încheiate. Totodată, Ministerul recunoaște necesitatea unei clarificări legislative a art. 33, pentru asigurarea unei aplicări unitare a principiului majorității în cazul alegerilor pentru organele colegiale ale Ordinului.
OAR reamintește că această problemă nu este nouă. Necesitatea corectării legii, astfel încât aceasta să poată fi aplicată fără dificultăți și fără blocaje de reprezentare, a fost abordată încă din mandatul anterior. Există deja o propunere legislativă aprobată de Consiliul național și înaintată, în actualul mandat, Ministerului Dezvoltării.
A fost analizată și posibilitatea amânării Conferinței naționale, pentru a permite completarea numărului de delegați în condițiile legii. Această variantă nu poate fi însă reținută ca soluție. Amânarea Conferinței naționale ar presupune prelungirea mandatelor președintelui și Consiliului național dincolo de durata de patru ani stabilită de lege pentru persoanele alese în forurile de conducere. O asemenea decizie, adoptată în mod deliberat de Consiliul național, ar genera un risc juridic major: convocarea ulterioară a Conferinței naționale ar putea fi contestată în instanță, cu consecința invalidării însăși a Conferinței naționale și a afectării întregii organizații.
Situația nu este comparabilă cu cea a filialelor în care mandatele au fost prelungite ca efect al imposibilității obiective de alegere a noilor foruri de conducere, după parcurgerea demersurilor legale necesare. În cazul Conferinței naționale, amânarea ar reprezenta o decizie prealabilă de întrerupere a cursului statutar al procedurii, deși acțiunile pregătitoare necesare au fost deja realizate.
În aceste condiții, OAR nu se poate lansa în interpretări ale legii care ignoră hotărârile instanțelor și cadrul legal în vigoare. Ordinul are obligația de a aplica legea așa cum este ea astăzi și, în același timp, de a continua demersurile instituționale pentru modificarea ei, astfel încât dificultățile constatate în acest proces electoral să nu se repete.
Aceasta este poziția responsabilă, legală și instituțională pe care OAR o poate adopta. Respectarea legii nu este facultativă, iar protejarea validității Conferinței naționale și a întregului proces electoral prevalează asupra oricărei soluții conjuncturale care ar putea expune Ordinul unor riscuri juridice majore.
Listele finale de delegați și candidați au fost aprobate de către membri CN validate în condițiile legii. Acestea pot fi consultate pe pagina Conferinței Naționale 2026 (Lista candidaților este disponibilă aici iar CV-urile și scrisorile de intenție în curs de încărcare).