Raport sintetic al delegației OAR la Congresul Mondial UIA 2026 Barcelona

În perioada 28 iunie – 2 iulie 2026, Barcelona a devenit punctul de întâlnire al arhitecților, cercetătorilor, studenților și organizațiilor profesionale din întreaga lume și gazdă a unui eveniment de referință pentru comunitatea internațională de arhitectură.

Pe parcursul a trei zile, peste 10 000 de participanți și 250 de vorbitori din întreaga lume s-au reunit în cadrul unui program desfășurat pe opt scene, care a inclus peste 100 de sesiuni, o expoziție centrală de 4 000 m² și 70 de trasee arhitecturale organizate în întreaga regiune. Printre spațiile-cheie s-au aflat zone emblematice de pe faleza mediteraneană, precum Three Chimneys, alături de alte clădiri publice majore. Acest sit industrial, aflat într-un amplu proces de reconversie într-un centru dedicat culturii și industriilor creative, ales prin concurs de soluții, reprezinta un exemplu relevant de regenerare urbană și reutilizare adaptivă a patrimoniului industrial. Transformarea unui fost spațiu de producție a energiei într-un loc al dialogului și al schimbului de idei ilustrează în mod concret principiile promovate de congres privind economia circulară, valorificarea patrimoniului construit și dezvoltarea sustenabilă a orașelor. Acest exemplu este deosebit de relevant și pentru România, unde există numeroase situri industriale dezafectate (precum platformele industriale Reșița, Hunedoara etc.) care ar putea beneficia de intervenții similare, transformând patrimoniul industrial într-o resursă pentru dezvoltarea urbană și viața comunităților.

Despre Congres: dezbateri, speakeri cu notorietate mondială, sesiuni științifice

Tema congresului, „Becoming. Architectures for a Planet in Transition”, a orientat dezbaterile către rolul arhitecturii într-o lume aflată în schimbare climatică, socială și tehnologică. Discuțiile au fost structurate în jurul unor direcții conceptuale precum circularitatea, interdependența, conștientizarea ecologică și relația dintre om, mediu construit și natură. Programul a reunit o serie de arhitecți, teoreticieni și cercetători de renume internațional, printre care Shigeru Ban, Lacaton & Vassal, Smiljan Radić, Tatiana Bilbao, Marina Tabassum, Yasmeen Lari, Andrés Jaque, colectivul Forensic Architecture și filosoful Timothy Morton. Prezența acestora a consolidat caracterul interdisciplinar al congresului, care a combinat trimiterile la practica arhitecturală cu teoria critică, activismul și cercetarea.

Pe lângă sesiunile plenare, congresul a introdus formate deschise precum Open Forum, desfășurat la Three Chimneys, care a extins dezbaterea dincolo de formatul academic tradițional și a încurajat dialogul public. Expoziția centrală a adus laolaltă proiecte de tipul research by design, inițiative educaționale și contribuții ale studenților, inclusiv competiții internaționale susținute de UNESCO și UIA. Un alt element important al programului l-au reprezentat itinerariile arhitecturale, care au oferit participanților acces direct la patrimoniul și arhitectura contemporană a Barcelonei, de la operele lui Gaudí și Jujol până la intervenții moderne semnate de Miralles sau Bofill. În cadrul congresului a avut loc și ceremonia de decernare a Medaliei de Aur UIA și a altor premii, desfășurată în cadrul simbolic al catedralei Sagrada Família, subliniind legătura dintre patrimoniu, spiritualitate și arhitectură contemporană.

Mesaje și teme principale ale Congresului

Concluziile generale ale Congresului au evidențiat câteva direcții majore pentru viitorul profesiei: necesitatea unei arhitecturi responsabile climatic, adoptarea economiei circulare ca principiu de proiectare, accentul pe impactul social al spațiilor construite, utilizarea etică a noilor tehnologii și apropierea arhitecturii de comunități și de realitățile sociale. De asemenea, s-a subliniat importanța patrimoniului și a resurselor locale ca bază pentru inovația sustenabilă.

Un mesaj constant al congresului a fost acela că, deși arhitecții nu sunt întotdeauna factori direcți de decizie, aceștia au responsabilitatea de a influența politicile publice privind calitatea mediului construit și de a contribui activ la formularea strategiilor de dezvoltare urbană. Totodată, s-a subliniat că natura trebuie înțeleasă ca o infrastructură esențială a orașului, iar apa, vegetația și biodiversitatea trebuie integrate în procesele de proiectare, nu tratate ca elemente secundare ale amenajării urbane.

Economia circulară a reprezentat una dintre temele centrale ale congresului. Numeroși vorbitori au susținut că orașele trebuie privite ca adevărate „rezerve de materiale”, iar clădirile existente ca resurse valoroase pentru viitor. În acest context, demolarea trebuie înlocuită, ori de câte ori este posibil, cu intervenții de reconversie, reutilizare și regenerare, astfel încât materialele și componentele existente să poată fi reintegrate în noi cicluri de construcție, reducând astfel consumul de resurse și impactul asupra mediului.

Un alt subiect major l-a constituit rolul arhitecturii în dezvoltarea unor comunități echitabile și reziliente. Experiența Vienei în domeniul locuirii sociale, de exemplu, a demonstrat că investițiile constante în locuințe accesibile și de calitate generează beneficii pe termen lung pentru întreaga societate, confirmând ideea că „Architecture matters, and good lives follow”. Arhitectura a fost prezentată astfel nu doar ca răspuns la nevoi funcționale, ci ca instrument de coeziune socială și de îmbunătățire a calității vieții.

O perspectivă aparte a fost oferită de colectivul Forensic Architecture, care se dedica analizării felului în care arhitectura și mediul construit pot deveni instrumente de investigare a conflictelor armate, a încălcării drepturilor omului și a dezastrelor umanitare. Prin reconstituirea digitală a evenimentelor pe baza urmelor lăsate în spațiul construit, aceste cercetări contribuie nu doar la documentare, ci și la păstrarea memoriei colective, la susținerea proceselor de justiție și la vindecarea comunităților afectate de violență și traumă.

Dezbaterile dedicate inteligenței artificiale au evidențiat faptul că aceasta reprezintă un puternic instrument de analiză și de procesare a informației existente, însă creativitatea autentică rămâne o calitate specific umană. S-a subliniat, intre altele, că AI funcționează prin recunoașterea și combinarea modelelor deja existente, în timp ce arhitectura, asemenea artei, continuă să își afirme valoarea prin capacitatea de a genera soluții originale, de a interpreta critic realitatea și de a imagina scenarii noi. În acest sens, participanții au reiterat ideea că inovația în arhitectură presupune întotdeauna un demers care merge „dincolo de imitație” (beyond imitation), confirmând rolul esențial al creativității umane în proiectarea viitorului.

Congresul s-a încheiat cu anunțul următoarei ediții, care va avea loc la Beijing în 2029, marcând continuarea dialogului global al arhitecturii într-un nou context cultural și geopolitic.

Expozitia OAR: Sides of Interconnected Learning

În cadrul Congresului Mondial al Arhitecților UIA 2026 de la Barcelona, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a inaugurat expozitia „Sides of Interconnected Learning”, găzduită în spațiul expozițional al DHub Barcelona. Proiectul, realizat în urma unui concurs de soluții câștigat de echipa Cucu Studio, a propus o instalație interactivă și în continuă transformare, construită în jurul conceptului de învățare ca proces colectiv și interdependent. Expoziția a reunit zeci de inițiative din ultimele decenii ale practicii arhitecturale și culturale din România, prezentate sub forma unor straturi vizuale și materiale inspirate din structuri tip „șindrilă”, evidențiind acumularea, dialogul și conexiunile dintre oameni, proiecte și forme de cunoaștere. Spațiul expozițional al OAR a funcționat ca platformă de interacțiune, vizitatorii fiind invitați să parcurgă și să reconstruiască propriile trasee de înțelegere a arhitecturii românești contemporane. În cadrul evenimentului de inaugurare au luat cuvântul președintele OAR, Ștefan Bâlici, arh. Ilinca Pop, arh. Vera Marin, arh. Mina Sava, care au prezentat cateva din proiectele incluse în expoziție și desfășurate cu sprijinul OAR (MuzA, De-a Arhitectura, FAST, Street Delivery etc.). Expoziția a avut numeroși vizitatori, printre care și doamna consul a României, care prin prezența sa a semnalat importanța participării României la un astfel de congres.

În ceea ce privește activitatea membrilor OAR în grupurile și programele de lucru UIA, Grupul de Lucru pentru Sănătate Publică (UIA Public Health Group – UIA-PHG) a organizat un program complex dedicat arhitecturii pentru sănătate, incluzând tururi ale unor unități medicale, întâlnirea rețelei academice GUPHA, seminarul internațional „Transitions: Design for Health” și o expoziție tematică. Activitățile au fost coordonate de arh. Alexandra Demetriu, în calitate de directoare regională a UIA-PHG și președintă a Comitetului de Organizare. Participarea României a fost una remarcabilă: din cele 11 propuneri de lucrări înscrise în Regiunea II, șapte au provenit din România, iar patru au fost selectate pentru programul științific al seminarului, contribuind la creșterea vizibilității internaționale a arhitecturii românești în domeniul sănătății și la consolidarea colaborării în cadrul rețelei UIA-PHG.

De asemenea, Grupul de Lucru pentru Spațiu Public a organizat o expoziție, un simpozion internațional și o reuniune a experților dedicate evaluării performanței spațiilor publice, reunind reprezentanți ai UIA, UN-Habitat, Centre de Cultura Contemporània de Barcelona (CCCB) și ai mediului academic internațional. Arh. Maria Duda a avut un rol de coordonare în dezvoltarea Instrumentului Global de Evaluare a Performanței Spațiului Public, o metodologie inovatoare care îmbină criterii obiective și percepția utilizatorilor cu privire la protejarea și îmbunătățirea spațiilor publice. Pentru România, participarea la acest proiect reprezintă o oportunitate importantă de a adapta și utiliza instrumentul în evaluarea și planificarea spațiilor publice, precum și de a contribui la viitoarea Platformă Globală pentru Spațiul Public – inițiativă dezvoltată împreună cu UN-Habitat – care va facilita schimbul internațional de bune practici și va consolida rolul spațiului public ca element esențial al calității vieții și al dezvoltării urbane durabile.

OAR a fost reprezentat, printre altele, și în cadrul Programului de Lucru UIA „Architecture & Children”, dedicat promovării educației de mediu construit pentru copii și tineri. Activitățile au fost coordonate de arh. Mina Sava, co-directoare a programului de lucru, contribuind astfel la consolidarea prezenței României în rețeaua internațională de specialiști implicați în dezvoltarea programelor de educație pentru arhitectură și mediul construit. Pe durata congresului, Programul de Lucru a organizat un stand expozițional, conferința dedicată Premiilor UIA Golden Cubes Awards #6, întâlniri profesionale și evenimente de networking între membrii rețelei internaționale, premianți, studenți și vizitatori. Arh. Mina Sava a susținut o conferință dedicată Premiilor Golden Cubes și a coordonat organizarea activităților asociate, inclusiv festivitatea de premiere. Participarea României a fost remarcată și prin rezultatele obținute la UIA Golden Cubes Awards #6, unde proiectele românești au primit două distincții: Mențiunea a II-a la categoria Școli, acordată echipei formate din Adela Trif, Mihai Trif și Alina Cristunea, și Mențiunea I la categoria Audio-Vizual, acordată Iarinei Tavă pentru proiectul Voice Your Place, prezentat în cadrul conferinței internaționale. De asemenea, România a fost reprezentată și de arh. Vera Marin (De-a Arhitectura, ATU) și de studentul Amza Sava-Musteață, ambii implicați în activitățile programului. 

Delegația OAR la Barcelona 

Din delegația Ordinului Arhitecților din România fac parte membrii delegației OAR la Adunarea Generală a Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), precum și reprezentanți implicați în programele și grupurile de lucru ale organizației, unde contribuie la dezbateri și inițiative profesionale la nivel internațional. Aceștia sunt: Ștefan Bâlici (președintele OAR și șeful delegației la Adunarea Generală a UIA), Raluca Munteanu (secretar general OAR și membră a delegației la Adunarea Generală a UIA), Maria Duda (membră în Programul de Lucru UIA „Spații Publice”), Mina Sava (co-directoare a Programului de Lucru UIA „Architecture and Children / Arhitectura și copiii”), Alexandra Demetriade (membră în Programul de Lucru UIA „Sănătate Publică”), Ilinca Pop (MUZA), Alexandru Beldiman (fost vicepreședinte al UIA, mandat 1999–2002), Vlad Gaivoronschi (membru în Comisia UIA pentru Practica Profesiei), Cristian Blidariu (vicepreședinte OAR, coordonator FAST) și Mihaela Hărmănescu (membră în Comisia UIA pentru Dezvoltare Durabilă). Prin participarea lor, delegația OAR contribuie la conturarea direcțiilor strategice ale profesiei la nivel global, la schimbul de bune practici și la consolidarea prezenței arhitecturii românești în rețelele profesionale internaționale. 

În ceea ce privește activitatea membrilor OAR în grupurile și programele de lucru UIA, Grupul de Lucru pentru Sănătate Publică (UIA Public Health Group – UIA-PHG) a organizat un program complex dedicat arhitecturii pentru sănătate, incluzând tururi ale unor facilități medicale, întâlnirea rețelei academice GUPHA, seminarul internațional „Transitions: Design for Health” și o expoziție tematică. Activitățile au fost coordonate de arh. Alexandra Demetriu, în calitate de Director Regional UIA-PHG și președinta a Comitetului de Organizare. Participarea României a fost una remarcabilă: din cele 11 propuneri de lucrări înscrise în Regiunea II, șapte au provenit din România, iar patru au fost selectate pentru programul științific al seminarului, contribuind la creșterea vizibilității internaționale a arhitecturii românești în domeniul sănătății și la consolidarea colaborării în cadrul rețelei UIA-PHG.

De asemenea, Grupul de Lucru pentru Spațiu Public a organizat o expoziție, un simpozion internațional și o reuniune a experților dedicate evaluării performanței spațiilor publice, reunind reprezentanți ai UIA, UN-Habitat, Centre de Cultura Contemporània de Barcelona (CCCB) și ai mediului academic internațional. Arh. Maria Duda a avut un rol de coordonare în dezvoltarea Instrumentului Global de Evaluare a Performanței Spațiului Public, o metodologie inovatoare care îmbină criterii obiective și percepția utilizatorilor pentru protejarea și îmbunătățirea spațiilor publice. Pentru România, participarea la acest proiect reprezintă o oportunitate importantă de a adapta și utiliza instrumentul în evaluarea și planificarea spațiilor publice, precum și de a contribui la viitoarea Platformă Globală pentru Spațiul Public, inițiativă dezvoltată împreună cu UN-Habitat, care va facilita schimbul internațional de bune practici și va consolida rolul spațiului public ca element esențial al calității vieții și al dezvoltării urbane durabile.

În cadrul Congresului Mondial al Arhitecților UIA Barcelona 2026, Comisia pentru Exercitarea Profesiei (Professional Practice Commission – PPC) a analizat principalele provocări actuale ale profesiei de arhitect, având un rol important în elaborarea politicilor și recomandărilor UIA privind exercitarea profesiei la nivel internațional. Dezbaterile s-au concentrat asupra unor teme de actualitate precum impactul inteligenței artificiale asupra practicii și drepturilor de autor, diversitatea, echitatea și incluziunea, precum și responsabilitatea profesională și sistemele de asigurare ale arhitecților. România – prin arh. Vlad Gaivoronski – a contribuit activ la studiul internațional Architecture Practice Around the World (APAW) și a fost reprezentată în grupurile de lucru dedicate inteligenței artificiale și responsabilității profesionale.

OAR a fost reprezentat și în cadrul Programului de Lucru UIA „Architecture & Children”, dedicat promovării educației de mediu construit pentru copii și tineri. Activitățile au fost coordonate de arh. Mina Sava, co-directoare a programului de lucru, contribuind astfel la consolidarea prezenței României în rețeaua internațională de specialiști implicați în dezvoltarea programelor de educație pentru arhitectură și mediul construit. Pe durata congresului, Programul de Lucru a organizat un stand expozițional, conferința dedicată Premiilor UIA Golden Cubes Awards #6, întâlniri profesionale și evenimente de networking între membrii rețelei internaționale, premianți, studenți și vizitatori. Mina Sava a susținut o conferință dedicată Premiilor Golden Cubes și a coordonat organizarea activităților asociate, inclusiv amenajarea standului și festivitatea de premiere. Participarea României a fost remarcată și prin rezultatele obținute la UIA Golden Cubes Awards #6, unde proiectele românești au primit două distincții: Mențiunea a II-a la categoria Școli, acordată echipei formate din Adela Trif, Mihai Trif și Alina Cristunea, și Mențiunea I la categoria Audio-Vizual, acordată Iarinei Tavă pentru proiectul Voice Your Place, prezentat în cadrul conferinței internaționale. De asemenea, România a fost reprezentată si de Vera Marin (De-a Arhitectura, ATU) și de studentul Amza Sava-Musteață, ambii implicați în activitățile programului. 

Adunarea Generala si noua conducere UIA

Congresul Mondial al Arhitecților UIA 2026 de la Barcelona a fost urmat de Adunarea Generală a Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), în cadrul căreia au avut loc alegerile pentru noua conducere a organizației pentru mandatul 2026–2029. Ordinul Arhitecților din România, în calitate de organizație membră a Regiunii II a UIA, a participat la lucrările Adunării Generale și la procesul electoral prin delegația formată din președintele OAR, arh. Ștefan Bălici, și secretarul general, arh. Raluca Munteanu. În funcția de președinte al UIA a fost ales arh. Li Zhang (China), iar Teresa Táboas Veleiro (Spania) a fost aleasă secretar general. Funcția de trezorier va fi ocupată de Marco Vergara Vázquez (Mexic). Pentru Regiunea II (Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu), vicepreședinte a fost ales Jerzy Grochulski (Polonia), iar membrii Consiliului sunt Oleg Haman (Cehia), Dimitris Xynomilakis (Grecia), László Mikó (Ungaria) și Ayşen Ciravoğlu (Turcia). Felicitări și succes în noul mandat!

Galerie foto