Ordinul Arhitecților din România susține demersul ASDD pentru amendarea Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice 

2 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Pe 28 mai 2026, Asociația Arhitecți Șefi pentru Dezvoltare Durabilă a înaintat o serie de amendamente pentru Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, recent lansat în consultare publică de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. 

Prin acest demers, susținut de alte cinci organizații profesionale, inclusiv OAR, semnalăm o vulnerabilitate critică a sistemului administrativ generată de lipsa acută de specialiști în domeniul planificării urbane, arhitecturii și construcțiilor. Aceste amendamente au fost transmise Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), precum și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), fiind semnate de către organizația noastră (OAR), Asociația Arhitecți Șefi pentru Dezvoltare Durabilă (ASDD), Corpul Profesional al Arhitecților Șefi de Municipii din România (CPASMR), Asociația Arhitecților Șefi de Județe din România (AASJR), Registrul Urbaniștilor din România (RUR) și Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR). 
 
Demersul are ca scop promovarea statutului profesional și managerial al Instituției Arhitectului-Șef din cadrul autorităților publice locale, precum și a calității mediului construit și a vieții locuitorilor, reflectând direct responsabilitatea organizațiilor noastre față de sustenabilitatea tehnică a administrației publice și față de viitorul mediului construit din România. 

Principalele probleme semnalate 

În cadrul procesului curent de consultare publică și negociere a noilor grile de salarizare, organizațiile noastre își coordonează poziţia pentru a semnala o vulnerabilitate critică a sistemului administrativ: lipsa acută de specialişti în domeniul planificării urbane, arhitecturii și construcțiilor.

Această penurie afectează atât structurile conduse de arhitectul-șef, cât şi direcțiile responsabile cu implementarea proiectelor de investiții publice din fonduri locale sau europene. Exodul specialiştilor către mediul privat este generat direct de decalajul salarial major raportat la volumul de muncă, complexitatea tehnică și răspunderea juridică asumată. În lipsa personalului calificat, autoritățile se află în imposibilitatea planificării, implementării și monitorizării investițiilor publice locale la standardele de calitate impuse de legislaţie.

Concluzii 

Reconfigurarea Legii salarizării unitare reprezintă momentul optim pentru corelarea veniturilor cu statutul juridic și nivelul real de responsabilitate, astfel încât să asigure coerența cadrului normativ și creșterea capacității administrative.

Planificarea, estetica urbană, viziunea asupra localității, toate acestea au nevoie de contribuția arhitecților. Astfel, prin susținerea acestui demers, ne dorim să sprijinim arhitecții de pretutindeni și să-i încurajăm să se implice în administrația publică, astfel încât să genereze un impact pozitiv: deblocarea şi accelerarea proiectelor de investiții publice, eliminarea disfuncţionalităților administrative, securizarea fondurilor europene și implicit dezvoltarea durabilă a comunităţilor. 

Totodată, ne exprimăm deschiderea de a participa la dialog și la consultări tehnice și stăm la dispoziție pentru a oferi clarificări suplimentare.